ART Creativ – Creativitate prin artă, serviciu de bibliotecă

Serviciul de bibliotecă #ARTCreativ – Creativitate prin artă are scopul de a dezvolta aptitudini și competențe personale și estetice prin actul de creație. Unul din obiectivele serviciului este de a conştientiza importanţa actului de creaţie şi de a familiariza utilizatorii/ participanții cu diverse forme de artă. Pentru atelierul din 18 aprilie curent ne-am propus să familiarizăm elevii de la LT „Ștefan Vodă” din or. Vadul lui Vodă cu arta încondeierii ouălor de Paști.

Învierea Domnului sau Paștele reprezintă evenimentul cel mai important din istoria creștinismului și necesită o pregătire specială atât materială, cât și spirituală. Oul pascal se află în epicentrul riturilor tradițiilor străvechi, perceput ca simbolul universal al vieții.

Încondeiatul ouălor ocupă un loc deosebit în arta populară. Acordul deplin al artei ouălor încondeiate cu celelalte manifestări ale artei populare, în ceea ce priveşte conţinutul tematic al motivelor, regulile de compoziţie şi coloritul, denotă o legătură caracteristică a tradițiilor populare din spațiului basarabean. Bogăţia de motive, cu un conţinut în care se reflectă din plin lumea şi mediul înconjurător, cu numeroase elemente din viaţa de toate zilele, asigură acestui gen de artă un autentic caracter popular şi totodată realist.

Încondeiatul ouălor pascale este o artă promovată de femei care, cu răbdare și conștientizare, „de mii de ani la rând imprimă pe suprafața imaculată a cojii de ou motive de mare profunzime semantică”, ne relatează Varvara Buzilă (2018).

În tradiția populară, ouăle de Paște sunt considerate un simbol al regenerării și al purificării, ce protejaza animalele din gospodărie. „Perioada vopsirii în culoare roșie și încondeierii ouălor Pascale este destul de mare: începe cu Săptămâna Mare de dinaintea Paștelui și se încheie cu Înălțarea, în cele mai mai multe localități ale Republicii Moldova, iar în mai puține – cu Împrăștierea Rusaliilor, adică a 59-a zi de după Paști”, spune Varvara Buzilă (2018).

Despre tehnici, semnificația simbolurilor, cromatica culorilor foflosite la încondeierea ouălor de Paști, descoperiți în expoziția „Simboluri Pascale în arta basarabeană”, care va fi deschisă pentru public până la 16 mai.

Despre pregătirile pentru încondeierea ouălor cu ceară de albine cu chișița, despre pregătirea spirituală, alegerea motivelor și simbolurilor, dar și însemnătatea fiecărui simbol, pentru elevii de la Liceul Teoretic „Ștefan Vodă” din orașul Vadul lui Vodă a îndrumat și ghidat Olesea Enachi, artist plastic, meșter popular. Alegerea motivelor și simbolurilor pentru încondeierea ouălor este tot atît de importantă pentru femeia basarabeană ca și cusutul Iei tradiționale.

La finele atelierului elevele din Vadul lui Vodă au provocat-o pe meșterița și artista plastică Olesea Enachi la un atelier de cusut Ia tradițională. Fiți cu ochii pe noi, dacă doriți să participați la atelierele noastre.

Salonul de Artă

Stati Art – Dialog cu Arta, expoziție de grafică

Bibloteca Națională a Republicii Moldova în parteneriat cu Cursul de creație „Stati Art” a organizat pe data de 6 martie Salonul de Artă cu genericul Stai Art – Dialog cu Arta în cadrul căruia a fost vernisată o expoziție de grafică. Cursul de creație „Stati Art ” este o organizaţie privată, creată cu scopul de a valorifica creaţia artistică contemporană, realizată de artişti profesionişti şi amatori, oferind publicului larg o formă specială de comunicare, prin limbajul artistic, dezvăluind sentimente individuale, viziune artistică autentică și gustul estetic.

Expoziția cuprinde 52 de lucrări grafice ale participanților la curs, executate în ultimul an de activitate. Cursanți de toate vârstele, de la elevi de vârsta școlară mică, adolescenți, până la adulți din diverse domenii de activitate, dar pasionați de artă, de frumos, dar și de comunicarea prin penel și coloristică, care este oferită în cadrul orelor de curs – toți s-au simțit artiști în timpul vernisajului.

Salonul de Artă are scopul de a promova valorile culturale, arta în toate dimensiunile ei, dar și de a promova creația artistică contemporană.

Expoziția poate fi vizitată până la 22 martie, conform programului de activitate a secției Colecția de arte și hărți.

Salonul de Artă

Expoziție de colaje UNORA LE PLACE POEZIA de Wislawa Szymborska

Bibloteca Națională a Republicii Moldova în parteneriat cu Institutul Polonez din București a organizat Salonul de Artă cu genericul Unora le place poezia în cadrul căruia a fost vernisată o expoziție de colaje a elevilor din clasa a VIII-a a Liceului Academic de Arte Plastice „Igor Vieru” din #Chișinău, ghidați de profesorii și artiștii plastici Anatolie Gherasimov și Iana Proka, dar și a elevilor de la Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” din #București.

#Premiul_Nobel pentru opera poetică în anul 1997, acordat de Academia Suediei a plasat-o pe Szymborska în rândul autorilor de marcă. Wisława Szymborska a fost îndrăgostită de viață și de cuvinte, iar din această iubire a ieșit o poezie profundă, care dezvăluie atât luminile, cât și umbrele sufletului. Însă Wisława s-a mai evidențiat prin ceva deosebit: îi plăcea să se joace cu cuvintele, fie că le selecta și le transforma în poeme, fie că își transpunea gândurile, cu umor și seriozitate, în imagini. Decupa din ziare și reviste imaginile care îi atrăgeau atenția prin ceva anume, le colecționa, apoi, la anumite ocazii, sărbători, le ordona, le aranja în așa fel, încât să transmită emoția cuvenită. Prietenii ei erau răsfățați la sărbători sau onomastică cu colaje personalizate. Inspirați de seria de colaje pe care Wisława le-a realizat de-a lungul vieții, imagini pline de haz și de sensuri adânci, Insitutul Polonez din București, în persoana Katarzyna Zalaszewska, împreună cu artista plastică Ana Golub, au organizat un șir de ateliere practice, de redare a emoțiilor în baza poeziilor autoarei poloneze.

În toamna anului 2023 tinerii artiști plastici din clasa VIII-a de la LAAP „Igor Vieru”, sub supravegherea profesorilor Anatolie Gherasimov și Iana Proka au participat la un atelier practic de aplicare a colajului în exprimarea emoțiilor în baza poeziei UNORA LE PLACE POEZIA de Wislawa Szymborska. Tot în anul 2023 – la 100 de ani de la nașterea poetei poloneze, elevii din România au participat la ateliere similare. Dar elevii de la Chișinău nu s-au limitat doar la o poezie. Împreună cu dascălii lor, Anatolie Gherasimov și Iana Proka, au cercetat în profunzime opera autoarei poloneze, fiind fascinați de joaca de cuvinte și emoțiile pe care le transmit aceste jocuri. Fiecare din elevi au avut posibilitatea să-și aleagă o poezie sau poem și să transmită viziunea sa în tehnica colajului, acea tehnică care cu atâta pasiune Wisława o folosea pentru a-și bucura prietenii la sărbători, pentru a face lumea un pic mai bună, colorată și, nu în ultimul rând, pentru a transmite emoțiile sale. Rezultatul acestor ateliere a și fost expus în cadrul Salonului de Artă. Fiecare lucrare transmite o avalanșă de emoții. Având la bază poate aceeași poezie, lucrările prezintă caractere, atitudini, emoții diferite.

Activitatea din cadrul Salonului este una de totalizare a proiectului „2023 – Anul Szymborska”. Institutul Polonez din București a fost reprezentat de Directorul adjunct Wojciech Mrozowski și Katarzyna Zalaszewska, coordonatoarea proiectului „2023 – Anul Szymborska”.

Expoziția conține circa 40 de lucrări în tehnica colajului în artele vizuale, care este un nou mod de exprimare a viziunii tinerilor artiști din Chișinău și București asupra poeziilor autoarei poloneze Wislawa Szymborska și va fi deschisă pentru public până la data de 5 martie, conform programului de activitate a secției.

Salonul de Artă

Venisajul expoziției de acuarelă Peisaje și Așezări Iași-Chișinău, autori Anatolie Gherasimov și Mădălin Țibichi

Pe data de 24 ianuarie 2024, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova a avut loc #SalonuldeArtă, în cadrul căruia a avut loc vernisajul expoziției de acuarelă #PeisajeșiAșezări Chișinău-Iași a pictorilor Anatolie Gherasimov și Mădălin Țibichi din Republica Moldova și, respectiv, din România. Tematica expoziției, dar și coloristica lucrărilor se încadrează perfect în cadrul istoric al zilei. Mica Unire sau Unirea Principatelor Române, care a avut loc la 24 ianuarie 1859, odată cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domnitor al Țării Românești și al Moldovei, un moment decisiv în istoria modernă a românilor, însemnând primul pas important în drumul pentru înfăptuirea Statului Național Român.

În cadrul Salonului de Artă elevii Liceului Academic de Arte Plastice „Igor Vieru”, ghidați de profesoara de istorie Maria Lazăr, au venit cu un recital cu genericul „Alexandru Ioan Cuza – făuritorul României moderne”, un omagiu adus Domnitorului român, personalitate marcantă a secolului XIX. Mica Unire sau Unirea Principatelor Române, care a avut loc la 24 ianuarie 1859, odată cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești și al Moldovei, a fost un moment decisiv în istoria modernă a românilor, însemnând primul pas important în drumul pentru înfăptuirea Statului Național Român.

Expoziția cuprinde 44 de lucrări cu pesaje și așezări ce reprezintă spațiul geografic al Moldovei istorice și au fost executate în tabere de creație în intervalul de timp 2015-2024.

Expoziția poate fi vizionată până la 29 februarie 2024, conform programului de activitate al secției. Vă așteptăm cu mare drag!!!

Mulțumim echipei Marketing și Comunicare Socioculturală BNRM pentru promovare și pentru poze!

Salonul de Artă

Un rapsod al plaiului – Igor Vieru – 100 de ani de la naștere

Un omagiu lui Igor Vieru la Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Igor Vieru – pictorul, care a transpus pe pânză dragostea sa față de pământul strămoșilor săi, față de rădăcinile neamului, a știut să transmită valoarea spirituală a românilor printr-un fel al său, personal și cu multă pasiune.

Igor Vieru – artistul care a știut cum să transmită copiilor, generațiilor tinere, dragostea sa față de plaiul și neamul românesc. Prin toate cărțile ilustrate cu atâta dragoste și pasiune, folosind coloristica și elementele naționale, a scos în evidență și a valorificat caracterul blajin, muncitor, dar și verticalitatea neamului.

Igor Vieru – omul simplu de la țară, cu o personalitate complexă și completă, care a iubit viața, a păstrat în el flacăra țăranului simplu, dar inteligent și a știut să adune în jurul său suflete curate, cărora să le împartă această lumină lăuntrică, pentru dăinuire.

#BNRM a adus un omagiu maestrului Igor Vieru în cadrul Salonului de Artă. În sala de lectură a secției Colecția de Arte și Hărți a fost organizată o Masă rotundă la care au depănat amintiri prietenii Vasile Malanețchi, Vlad Zbârciog, Leonora Sîdnic, colegul de breaslă Alexei Colîbneac. Dmitrii Șibaev, pictor, lector universitar, a venit cu un studiu în desenul lui Igor Vieru. Scriitorul Vladimir Beșleagă a venit cu o amintire, pe care a pus-o nu doar pe hîrtie (cartea Trei zile cu Igor Vieru), dar și pe suport auditiv, și oaspeții evenimentului au avut posibilitatea să audă vocea marelui artist Igor Vieru.

Pentru elevii de la LAAP „Igor Vieru” evenimentul a fost o lecție și de istorie a neamului, și de artă plastică, dar și o lecție de viață, despre cum să nu-ți schimbi firea și să-ți păstrezi identitatea.

Dar ceea ce a făcut cu adevărat deosebit acest eveniment, este expoziția de 18 tablouri și circa 60 de schițe ale tablourilor, portretelor și a ilustrațiilor de carte de diferite dimensiuni, expuse în premieră. Printre ele sunt expuse câteva schițe pentru Exlibris-ul personal al maestrului. Aceste bijuterii sunt din colecțiile personale ale familiei și rudelor, fac parte din tezaurul moștenitorilor.

Această expoziție rămâne deschisă publicului până la 10 ianuarie 2024, conform programului de activitate a secției.

La sfârșitul evenimentului doamna Emilia Vieru, cea care poartă flacăra nemuririi familiei Vieru, a împărțit câte o mică surpriză din traista moșului Vieru – câte o punguță cu miez de nucă, din nucarii de la Cernoleuca. Așa împărțea nucile maestrul Igor Vieru.

Sursa foto: Marketing și Comunicare Socioculturală

Salonul de Artă

50 de ani alături de revistele pentru copii și tineret ALUNELUL și NOI – Alexei Colîbneac – expoziție personală aniversară

La data de 5 decembrie 2023 în cadrul Salonului de Artă în spațiul expozițional al secției Colecția de Arte și Hărți, #BNRM, a avut loc vernisajul expoziției personale aniversare de gravură și ilustrații al artistului plastic, academicianului, pictorului și graficianului Alexei Colîbneac.

Alexei Colîbneac s-a născut la 25 decembrie 1943 în satul Drepcăuți, județul Hotin (azi raionul Briceni). A terminat Școala Medie incompletă din Lipcani, după care se înscrie la Școala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” (în prezent Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală”) din Chișinău. Pe perioada studiilor Alexei Colîbneac debutează cu unele caricaturi la revista „Chipăruș”. După studiile din Chișinău este înmatriculat la Institutul de Pictură, Sculptură și Arhitectură „I. Repin” din Leningrad, secția Grafică, la profesorul și academicianul A. Pahomov. Aici, pe perioada studiilor (1970), se lansează cu o expoziție personală.

Începând cu anul 1971 Alexei Colîbneac este Membru al  Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și profesor la Liceul-internat Republican de Artă Plastică „I.Vieru” din Chișinău. Deține un șir de funcții în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici și a Ministerului Culturii RSSM. Din 1985 este Profesor la Facultatea de Artă Plastică a Institutului de Stat al Artelor (azi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) din Chișinău. Deține funcția de Decan al Facultății de Arte Plastice al AMTAP (1990-1998). Din 1993 domnul Colîbneac deține titlul de Conferențiar universitar.  

Din 1991 Alexei Colîbneac deține titlul de Maestru al Artelor. A fost menționat cu Premiul Republican „Boris Glavan” (1977), Premiul Concursului Internațional „Arta cărții” (1981), Premiul III „Saloanele Moldovei” (Bacău-Chișinău, 1993), Premiul II Concursul „Bacovia” (Bacău, România, 1994), Premiul Special „Saloanele Moldovei” (Bacău-Chișinău, 1996), Laureat al Concursului Internațional de Carte (Barselona, 1997) etc. În anul 1994 devine Membru al Asociației Internaționale a Artelor Plastice UNESCO, Paris. Pentru ilustrațiile la cartea „Punguța cu doi bani” de Ion Creangă, Alexei Colîbneac în 2006 a fost decorat cu Diploma de Onoare „Hans Christian Andersen” în cadrul Congresului Internațional al Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret (IBBY, or. Basel, Elveția), ediția XXX.

Pentru munca sa, maestrul Colîbneac este decorat și cu Medalia „Virtutea Muncii” (1986). Participă la numeroase expoziții de grup în țară și peste hotare, la un șir de simpozioane. Biblioteca Națională a Republicii Moldava în anul 2008 a elaborat o biobibliografie în cadrul Colecției „Moldavica” seria „Plasticienii Moldovei”.

La eveniment au participat atât prietenii de breaslă ai maestrului Colîbneac, cât și prietenii de copilărie, familia și rudele. Au venit să se bucure de prilejul de a comunica cu profesorul drag câteva promoții de pictori, graficieni, ilustratori de carte.

În spațiul expozițional al secției Colecția de Arte și Hărți sunt expuse 33 de lucrări ale maestrului Alexei Colîbneac, dintre care 15 sunt ilustrații ale copertelor revistelor ALUNELUL și NOI, dar și a unor opere ale scriitorilor și poeților din literatura română și universală, elaborate în diferiți ani de activitate. 18 lucrări sunt părți componente ale linogravurei CĂDEREA ÎN PĂCAT, o lucrare unicală în felul ei, concepută în anul 1970 la St.- Petersburg, ca „o încercare de a comenta în limbaj plastic noțiunea de „cădere în păcat” și, drept consecință a acestei „căderi”, complexul vinovăției ce afectează, în mod frecvent, una din tainele lumii și anume taina zămislirii vieții” (A. Colîbneac, 2003). Expoziția va fi deschisă pentru public până la data de 20.01.24, conform programului de activitate a secției.

Secția Colecția de Arte și Hărți, din cadrul #BNRM a venit cu o expoziție de publicații cu genericul Privirea lumii cu văzul lăuntric – Alexei Colîbneac – 80 de ani de la naștere, ce reflectă domeniile de activitate atât didactică, cât și creativă/ artistică ale pictorului, graficianului, artistului plastic Alexei Colîbneac, care a ajuns la o aniversare solidă – 80 de ani de la naștere. Expoziția cuprinde circa 100 ex. de documente (monografii, enciclopedii, albume, reproduceri, pliante, cataloage ale expozițiilor, ediții periodice, culegeri de articole). Un compartiment aparte a expoziției, din colecția personală, constituie filatelia realizată de maestrul Colîbneac în diferiți ani de activitate și reprezintă diferite domenii – literatura artistică română și universală, folclorul, flora, fauna din Republica Moldova.

 Expoziția va fi deschisă din 20.11.23 – 10.01.24, conform programului de activitate al secției.

Elena Bontea – Pictorița cu o moștenire spirituală a culturii naționale – 90 de ani de la naștere

Elena Bontea s-a născut la 10 noiembrie 1933 în satul Drăgănești, județul Bălți. La 17 ani a rămas singură, familia fiindu-i deportată. A terminat 7 clase la școala din sat cu doi ani mai târziu, fiind eminentă. Din copilărie era pasionată de desen. Din acest motiv a refuzat să facă studii la medicină, optând pentru pictură.

Face studii la Școala Republicană de arte plastice „I.E.Repin”, azi Colegiul de Arte plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, apoi la Institutul de Istorie și Teorie a artei din Sankt- Petersburg.

Activează în calitate de colaborator ştiinţific la Muzeul de Arte Plastice din Chișinău, devine profesoară la Şcoala de Pictură pentru copii „A. Şciusev” din capitală.

Începând cu anul 1985 participă la expoziții republicane, unionale și de peste hotare, atât personale, cât și de grup. Deține Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru opera Omnia (1996), Ordinul „Gloria Muncii” și Medalia „Meritul Civic” (1996), Ordin de Onoare (2013), Premiul de excelenţă al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova  (2001 şi 2005). Din 2001 este Maestru în Artă.

„Dintre pictorii care s-au format în anii 1960, aș pune-o în prim-plan pe Elena Bontea, o strălucită individualitate artistică. Arta ei se remarcă printr-o viziune pătrunzătoare și proaspătă, prin imaginația descătușată și laconismul procedeelor. Exceptionala compoziție Malanca este o lucrare poetică, unică în felul ei prin redarea atmosferei de carnaval, în care autoarea recurge la grotescul plastic al personajelor. Din punctul de vedere al substanței și al calității picturii, este importantă seria de portrete ale scriitorilor moldoveni, neobişnuită sub aspectul regizării gesturilor și figurilor.

Naturile statice ale Elenei Bontea sînt interesante prin îmbinarea propriei expresii cu echilibrul maselor și nuanţele decorative. Există ceva care apropie natura percepţiei sale artistice de abordarea creatoare a artiştilor populari: în picture sa domină deopotrivă aspirația nestrămutată spre simplitate, sensibilitatea față de material și tendința de respingere a exceselor.
Ada Zevin, pictor, critic de artă.

Elena Bontea [Text tipărit] : Pictură / Trad. în eng.: Iulian Robu . ─ Chişinău : ARC, 2005. – 48 p.   75(478) / B-76   IV-41665

Salonul de Artă

Expoziția Anotimpuri, autor Tatiana Voloh

În cadrul Salonului de Artă, la 13 octombrie 2023, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, secția Colecția de Arte și Hărți a avut loc vernisajul expoziției #Anotimpuri, consemnată de Tatiana Voloh, pictoriță și  profesor de educație  plastică la Şcoala de Arte Plastice pentru Copii „A.Şciusev”, Chișinău. Expoziția cuprinde peste 25 de lucrări artistice. O mare parte din ele sunt realizate pe stofă și mătase în tehnica batik.

Lucrările reprezintă simboluri care descoperă starea spirituală a autoarei la momentul creării acestora. Toate lucrările în ansamblu, povestesc despre anotimpurile lăuntrice trăite și retrăite în culori, în vibrațiile acestora datorită texturilor și structurilor obținute de penel.

Expoziția este deschisă pentru public de la 13.10.23 – 25.11.23, în conformitate cu programul activității secției.

Nocturna Bibliotecilor 2023

La data de 29 septembrie anul curent comunitatea bibliotecară din Republica Moldova, dar și din România, a marcat cea de-a XIV-a ediție a Campaniei Nocturna Bibliotecilor. Genericul ediției 2023 „BIBLIOTECA – SUNET – IMAGINE – CULOARE” a mobilizat comunitatea bibliotecară pentru a oferi publicului o gamă diversă de programe și activități pe această temă. Ca și instituție culturală și educațională, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, are un rol esențial în promovarea cunoașterii prin interacțiune și dialog, este spațiul deopotrivă fizic și cultural în care bibliotecarul ajută/ îndrumă/ghidează utilizatorul de a se documenta, filtra informațiile primite zilnic, recrea, culturaliza și petrece timpul util.

În acest context secția Colecția de Arte și Hărți a organizat un șir de activități și expoziții pentru toate categoriile de vârstă. Împreună cu Elena Leșco, artist plastic, am colorat copilăria cu plastelină. Copii de toate vârstele și-au adus părinții la bibliotecă să se bucure de momente extraordinare prin această activitate veselă și plină de culoare.

Elevi, studenți, dar și maturi au descoperit arta caligrafiei, deprinderea de a scrie frumos împreună cu pictorul și artistul plastic Valeriu Herța. Mare le-a fost mirarea să afle că și cu o crenguță de plop poți scrie litere frumoase.

Olesea Enache, meșteriță populară și artistă plastică, fondatoare a clubului Șezătoarea Basarabia, a împărtășit experiențe și secrete din arta cusutului și anume a cusutului Iei tradiționale cu altiță. Când se coase Ia tradițională, cum începe procesul și ce stare de spirit trebuie să ai la acel moment? Ce fel de pânză trebuie pentru Ie, cum o pregătim și în câte părți se taie? Ce fel de ață, din care parte a pânzei se îcepe cusutul și pe câte rânduri? Sunt niște taine, pe care nu le cunoști, dacă nu ai o experiență și nu ai participat la șezătoare specială. Noi am aflat câteva din aceste taine, dar urmează încă multe.

Și toate aceste activități pe fundalul unor peisaje extraordinare de Iraida Ciobanu, care au dat culoare și emoții pozitive tuturor vizitatorilor și participanților la evenimente. Mulțumiri alese tuturor participanților, prietenilor noștri care ne urmăresc pe pagina de blog și Facebook, stați cu ochii pe noi în continuare, că avem cu ce vă bucura!  

In Memoriam Glebus Sainciuc (19 iulie 1919 – 16 octombrie 2012)

„Artist plastic de o apreciabilă originalitate, Glebus Sainciuc este o prezenţă remarcabilă în viaţa culturală a Chişinăului şi a întregii Republici Moldova”, scria Vlad Pohilă în anul 2009 despre Glebus Sainciuc.

S-a manifestat ca portretist, ca plastician a practicat mai multe genuri, ca grafică, pictură, şarje. A fost promotorul unui gen nou, inedit şi extrem de original în arta plastică basarabeană – măştile, executate printr-o metodă proprie, destul de complexă, şi, de multe ori – jucate pe scenă chiar personal, în cadrul unor adevărate spectacole.

În colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova sunt câteva albume cu reproducerile lui Glebus Sainciuc și mai multe publicații despre viața și activitatea artistului plastic. Vă invităm să le răsfoiți în sala de lectură a Colecției de Arte și Hărți. 

Glebus Sainciuc, 1919-2012 [Text tipărit] / aut. concept : Tudor Zbârnea ; coord. expoziție : Lucia Postica, Nicolae Olaru ; ed. : Muzeul Național de Artă al Moldovei . ─ Chişinău : [s. n.] , 2019. – 28 p.  76:75.03(478)(092)/S-16  IV-60683