GRIGORE PLĂMĂDEALĂ

IMG_20181116_133815IMG_20181116_133825

GRIGORE PLĂMĂDEALĂ – aniversarea de 80 de ani de la naştere

În anul 1992, artistul plastic Grigore Plămădeală a oferit Bibliotecii Naţionale o donaţie importantă – 12 stampe în tehnica acvaforte, care au fost reproduse în Catalogul Stampa Moldovei (1954-1996) din colecţia de artă şi hărţi a Bibliotecii Naţionale, editat în anul 2012.

 

IMG_20181114_155956IMG_20181105_145228(1)

Expoziţia STIINŢA ASCUNSĂ ÎN ARTĂ, a fost organizată în cadrul săptămânii Ştiinţei la Biblioteca Naţională. Punctul de reper la organizarea acestei expoziţii a servit cercetarea Conf.univ.dr.Ion Codrescu de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea Arte. Au fost expuse documente din colecţia serviciului Colecţie de Artă şi Hărţi, care prezintă invenţiile lui Leonardo da Vinci, care a spus „Pentru a-ţi dezvolta o minte completă trebuie să studiezi ştiinţa artei şi arta ştiinţei. Trebuie să înveţi cum să vezi, deoarece toate lucrurile sunt conectate unele cu altele”. Şi tot Leonardo da Vinci a spus „O cercetare omenească nu poate numi adevărata ştiinţă, dacă n-a fost trecută prin dovedirea matematicilor”.

În acest context a fost prezentată şi Villa Rotonda, cunoscută şi cu denumirile de Villa Capra sau Villa Almerico, care a fost proiectată pe vârful unui deal cu vederi panoramice. Planul reprezintă prin sine un templu cu cu patru faţade, o abstracţie, o reprezentare a unii ordini superioare şi armonie. Villa este inspirată de Panteonul de la Roma. Aşezată cu cele patru colţuri către cele patru puncte cardinale, La Rotonda este realizată ca un volum geometric, cub şi sferă, care sugerează figurile de bază ale universului lui Platon. Această capodoperă a arhitectului Andrea Palladio este calculată prin proporţii matematice, reguli stricte pentru proporţiile unui edificiu, care piot fi găsite în tratatele sale de arhitectură Patru cărţi de arhitectură care constituie materialul teoretic cel mai complex şi cel mai complet din sec XVI şi un titlu de referinţă din bibliografia obligatorie pentru cel care doreşte să devină arhitect.

„Misterul este cel mai frumos lucru din experienţa noastră. El este sursa adevăratei ştiinţe şi adevăratei arte” (Albert Einstein).

În secolul XX, atât  Albert Einstein, cât şi Pablo Picasso erau interesaţi de înţelegerea spaţiului şi de perceperea simultanietăţii în timp. Pablo Picasso prin studii de atelier, prin mii de schiţe, crochiuri şi compoziţii, prin cunoaştere emotivă bazată pe reflecţii estetice, a creat cubismul -un limbaj artistic bazat pe simultanietate geometrică, dăruindu-ne viziunea sa asupra lumii în care trăim şi ne emoţionează prin prezentarea realităţii într-o viziune simultană care dezvăluie o frumuseţe geometrică.

 

Svetlana Miron, şef secţie

 

 

 

 

Zilele Ştiinţei la Biblioteca Naţională

În cadrul Zilelor Ştiinţei (5-10 noiembrie 2018), serviciul Colecţia de Artă şi Hărţi, a organizat o amplă expoziţie cu genericul Quest „Vreau să ştiu…”. Sunt prezentate peste peste 150 de Enciclopedii ilustrate în toate domeniile de cunoaştere şi pentru toate categoriile de vârstă, începând cu picii din grădiniţe. Colecţia este foarte atractivă prin ţinuta poligrafică impecabilă, colorată, tematica foarte variată.

Pictoriţa Valentina Rusu Ciobanu îşi sărbătoreşte cea de-a 98-a aniversare

Născută la 28 octombrie 1920, laureată a Premiului de Stat, Maestru Emerit în Artă, artista a Poporului, deţinătoare a „Ordinului Republicii”, Valentina Rusu Ciobanu este un nume de referinţă ale culturii noastre. După cum scrie criticul de artă Constantin Ciobanu în studiul său la albumul Valentina Rusu Ciobanu, din remarcabila serie din 12 volume Maeştrii basarabeni din sec. XIX, Valentina Rusu Ciobanu este un  „artist plastic care la etapa actuală poate fi considerată  drept una dintre cele mai reprezentative personalităţi ale picturii basarabene din ultima jumătate de secol”.

   Valentina Rusu-Ciobanu este singurul plastician în viaţă inclusă în excepţionala serie din 12 albume “Maeştri basarabeni din sec. XX”, alături de nume de referinţă ale culturii noastre Auguste Baillayre, Alexandru Plămădeală, Max Gamburd, Lazăr Dubinovsky, Mihail Grecu, Andrei Sârbu ş.a. Auguste Baillayre, unul dintre cele mai spectaculoase, mai inteligente şi mai originale personaje ale artelor plastice  basarabene din perioada interbelică, a exercitat o influenţă enormă asupra formării artistei sub aspectul abilităţilor sale tehnice, concepţiilor estetice şi filosofice, dar şi renumitul sculptor Alexandru Plămădeală, în clasa căruia studiase desenul. Aceasta ne şi face să conchidem, că Valentina Rusu-Ciobanu este plasticiana pe măsura marilor săi dascăli.

Tudor Braga

În acest context, Biblioteca Naţională în cadrul Proiectului editorial „Moldavica”, seria „Plasticienii Moldovei” vine cu realizarea biobibliografiei „Valentina Rusu Ciobanu – o creatoare îndrăgostită de firea luminoasă, blândă şi înţeleaptă a Lumii„, care are ca scop valorificarea patrimoniului naţional de artă plastică prin prezentarea operei Valentina Rusu-Ciobanu  într-un volum aparte.

Serviciul Colecţie de Artă şi Hărţi a organizat şi o expoziţie tematică de documente, albume-cărţi, cărţi poştale, enciclopedii, dicţionare, ghiduri, studii, articole, consemnări din publicaţii periodice, care reflectă viaţa şi activitatea distinsei plasticiene Valentina Rusu Ciobanu.

 

Scan1

Scan10001

Scan10003

Scan10006Scan10002

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Tudor Braga, 70 De Ani De La Naștere (1948-2016)

 

465x0_braga

Tudor Braga s-a născut la 13 iunie 1948, în satul Răspopeni, raionul Şoldăneşti.  Ani la rând, Tudor Braga a deţinut funcţia de director al centrului expoziţional „Constantin Brâncuşi”. A organizat numeroase expoziţii de pictură şi a scris sute de cronici despre activitatea plasticienilor de la noi. A fost deţinătorul premiului Naţional, ediţia 2015.

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe