IMG_20181114_155956IMG_20181105_145228(1)

Expoziţia STIINŢA ASCUNSĂ ÎN ARTĂ, a fost organizată în cadrul săptămânii Ştiinţei la Biblioteca Naţională. Punctul de reper la organizarea acestei expoziţii a servit cercetarea Conf.univ.dr.Ion Codrescu de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea Arte. Au fost expuse documente din colecţia serviciului Colecţie de Artă şi Hărţi, care prezintă invenţiile lui Leonardo da Vinci, care a spus „Pentru a-ţi dezvolta o minte completă trebuie să studiezi ştiinţa artei şi arta ştiinţei. Trebuie să înveţi cum să vezi, deoarece toate lucrurile sunt conectate unele cu altele”. Şi tot Leonardo da Vinci a spus „O cercetare omenească nu poate numi adevărata ştiinţă, dacă n-a fost trecută prin dovedirea matematicilor”.

În acest context a fost prezentată şi Villa Rotonda, cunoscută şi cu denumirile de Villa Capra sau Villa Almerico, care a fost proiectată pe vârful unui deal cu vederi panoramice. Planul reprezintă prin sine un templu cu cu patru faţade, o abstracţie, o reprezentare a unii ordini superioare şi armonie. Villa este inspirată de Panteonul de la Roma. Aşezată cu cele patru colţuri către cele patru puncte cardinale, La Rotonda este realizată ca un volum geometric, cub şi sferă, care sugerează figurile de bază ale universului lui Platon. Această capodoperă a arhitectului Andrea Palladio este calculată prin proporţii matematice, reguli stricte pentru proporţiile unui edificiu, care piot fi găsite în tratatele sale de arhitectură Patru cărţi de arhitectură care constituie materialul teoretic cel mai complex şi cel mai complet din sec XVI şi un titlu de referinţă din bibliografia obligatorie pentru cel care doreşte să devină arhitect.

„Misterul este cel mai frumos lucru din experienţa noastră. El este sursa adevăratei ştiinţe şi adevăratei arte” (Albert Einstein).

În secolul XX, atât  Albert Einstein, cât şi Pablo Picasso erau interesaţi de înţelegerea spaţiului şi de perceperea simultanietăţii în timp. Pablo Picasso prin studii de atelier, prin mii de schiţe, crochiuri şi compoziţii, prin cunoaştere emotivă bazată pe reflecţii estetice, a creat cubismul -un limbaj artistic bazat pe simultanietate geometrică, dăruindu-ne viziunea sa asupra lumii în care trăim şi ne emoţionează prin prezentarea realităţii într-o viziune simultană care dezvăluie o frumuseţe geometrică.

 

Svetlana Miron, şef secţie

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s