LANSARE DE CARTE

Biblioteca Naţională a Republicii Moldova vă invită la lansarea cărţii „COMPOZIţII TEMATICE ÎN SCULPTURA MOLDOVENEASCĂ: ANII 1940 – 2010”, semnată de Ana MARIAN, dr. în studiul artelor, cercetător ştiinţific superior, Institutul Patrimoniului Cultural. În acest studiu monografic, bogat ilustrat, autoarea prezintă apariţia, evoluţia şi metamorfozele stilistice ale compoziţiei sculpturale ca gen în Basarabia, începând cu o privire de ansamblu asupra perioadei interbelice şi încheind cu tendinţele din ultimii ani. Cartea este adresată specialiţtilor în arta plastică, profesorilor, studenţilor, consumatorilor de artă, celor interesaţi de evoluţia sculpturii ca gen, în special a compoziţiilor tematice.

  Evenimentul va avea loc la 5 martie 2019, ora 15.00, blocul II, (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).

Afis - Lansare carte

DOMNICA DARIENCO regină în teatru şi în viaţă (100 ani de la naştere)

Născută la 15 ianuarie 1919 în satul Dolinsc, Ananiev, regiunea Odesa, interpretă a peste o sută de roluri pe scena Teatrului Naţional, Domnica Darienco şi-a început activitatea în teatru, în 1937, la Teatrul dramatic „A.S. Puşkin”, iniţial la Tiraspol, iar din 1944 – la Chişinău. Ab jucat şi în mai multe filme.

NINA ARBORE Un destin artistic în secolul XX (1889-1942)

„Neamul Arbore… a dat Moldovei boieri de frunte, printre care figura lui Luca Arbore.., sfetnicul de încredere al lui Ştefan cel Mare.., tatăl ei, basarabeanul Zamfir Arbore, scriitorul şi gazetarul. Nina Arbore este ultima urmaşă a acestor boieri neaoşi şi cu adevărat moldoveni” Petru Comarnescu

scan10006scan10007

 

scan10009

 

GRIGORE PLĂMĂDEALĂ

IMG_20181116_133815IMG_20181116_133825

GRIGORE PLĂMĂDEALĂ – aniversarea de 80 de ani de la naştere

În anul 1992, artistul plastic Grigore Plămădeală a oferit Bibliotecii Naţionale o donaţie importantă – 12 stampe în tehnica acvaforte, care au fost reproduse în Catalogul Stampa Moldovei (1954-1996) din colecţia de artă şi hărţi a Bibliotecii Naţionale, editat în anul 2012.

 

IMG_20181114_155956IMG_20181105_145228(1)

Expoziţia STIINŢA ASCUNSĂ ÎN ARTĂ, a fost organizată în cadrul săptămânii Ştiinţei la Biblioteca Naţională. Punctul de reper la organizarea acestei expoziţii a servit cercetarea Conf.univ.dr.Ion Codrescu de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea Arte. Au fost expuse documente din colecţia serviciului Colecţie de Artă şi Hărţi, care prezintă invenţiile lui Leonardo da Vinci, care a spus „Pentru a-ţi dezvolta o minte completă trebuie să studiezi ştiinţa artei şi arta ştiinţei. Trebuie să înveţi cum să vezi, deoarece toate lucrurile sunt conectate unele cu altele”. Şi tot Leonardo da Vinci a spus „O cercetare omenească nu poate numi adevărata ştiinţă, dacă n-a fost trecută prin dovedirea matematicilor”.

În acest context a fost prezentată şi Villa Rotonda, cunoscută şi cu denumirile de Villa Capra sau Villa Almerico, care a fost proiectată pe vârful unui deal cu vederi panoramice. Planul reprezintă prin sine un templu cu cu patru faţade, o abstracţie, o reprezentare a unii ordini superioare şi armonie. Villa este inspirată de Panteonul de la Roma. Aşezată cu cele patru colţuri către cele patru puncte cardinale, La Rotonda este realizată ca un volum geometric, cub şi sferă, care sugerează figurile de bază ale universului lui Platon. Această capodoperă a arhitectului Andrea Palladio este calculată prin proporţii matematice, reguli stricte pentru proporţiile unui edificiu, care piot fi găsite în tratatele sale de arhitectură Patru cărţi de arhitectură care constituie materialul teoretic cel mai complex şi cel mai complet din sec XVI şi un titlu de referinţă din bibliografia obligatorie pentru cel care doreşte să devină arhitect.

„Misterul este cel mai frumos lucru din experienţa noastră. El este sursa adevăratei ştiinţe şi adevăratei arte” (Albert Einstein).

În secolul XX, atât  Albert Einstein, cât şi Pablo Picasso erau interesaţi de înţelegerea spaţiului şi de perceperea simultanietăţii în timp. Pablo Picasso prin studii de atelier, prin mii de schiţe, crochiuri şi compoziţii, prin cunoaştere emotivă bazată pe reflecţii estetice, a creat cubismul -un limbaj artistic bazat pe simultanietate geometrică, dăruindu-ne viziunea sa asupra lumii în care trăim şi ne emoţionează prin prezentarea realităţii într-o viziune simultană care dezvăluie o frumuseţe geometrică.

 

Svetlana Miron, şef secţie

 

 

 

 

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe